vineri, 13 august 2010

Al doilea oras. Capitolul 2.

Incepusem iar sa-mi musc interiorul buzelor si sa le fac ferenita; deja dadea sangele si asta ma facea sa fiu si mai emotionata. Stateam in noul meu scaun de la coafor si asteptam clienta; ar fi trebuit sa ajunga acum zece minute.

- Ah! Ma scuzati ca am intarziat dar Ran-chan nu mai vroia sa plece de la magazinul cu jucarii! Pana la urma a trebuit sa-i cumpar cinci jucarii diferite! Nebunie! Bun, cine o sa-mi aranjeze astazi parul?

Am belit pula. Ma uitam atent la ea in timp ce discuta cu celelalte angajate si mi-am muscat prea tare buza de jos.

- Rei?

- Da. Luati loc. Cum sa va aranjez?

- Pai, ma gandeam la cevaaaa jucaus si cu volum! Te descurci tu! Ah, si te rog sa nu-mi schimbi culoarea.

-Am inteles. aveam in minte, tinand cont ca avea un par pana la umeri, sa-i iau putin varfuri, un breton pe o parte si sa-i fac bucle la varfuri.

Nu i-a tacut gura o clipa! Nu vorbea numai cu mine; le deranja si pe celelalte coafeze dar ele zambeau si dadeau din cap politicos. Oare avea atat de multi bani? Era o clienta fidela?

- Aveti vreo preferinta la sampon si balsam?

- Nu. Dar ai grija sa pui si ceva tratament.

- Am inteles. E buna temperatura apei?

Dupa douazeci de minute, am terminat tot. Tipa se analizeaza din toate partile posibile. Se apropie si se departeaza de oglinda, isi aseaza parul in mai multe feluri.

- E... E ceva in neregula? Daca nu-i convine sa ma pupe-n cur!

- Hmm? Ah, nu nu. E foarte bine. Sincer, nu aveam incredere sa ma tunda cineva nou dar m-am lasat pe mana sefei. Mi-a zis ca ai o tehnica putin diferita dar foarte eficienta. Sunt foarte multumita.

Imi plateste, ii urez o zi buna si cand dau sa pun banii in casa de marcat, erau cam ¥34.000 in plus. Bacsis? Erau parca prea multi ca sa fie bacsis asa ca am luat-o pe sefa deoparte si am intrebat-o. Mi-a zis sa-i pastrez si sa ma consider norocoasa.


Se apropie ora de inchidere asa ca am inceput sa-mi strang sculele.

- Rei-san? Nobu se apropie de mine.

- Da. Uhm... N-Nobu-san?

- Ai nimerit-o! Eu sunt Nobu, cel care lucreaza aici de o luna deci, iti sunt sempai*! Asa ca, daca iti spun sa mergem sa bem ceva, nu ma poti refuza.

- Serios? De ce nu?

- Pai, sunt sempai-ul tau asa ca...

- Nobu-san, tu cati ani ai?

- Douazeci si trei.

- Practic, eu sunt sempai-ul tau pentru ca sunt mai mare. Asa ca, pot refuza. ma uit la el si observ ca zambetul i se cam ducea de pe buze. Dar! Nu o sa te refuz pentru ca am nevoie de ceva de baut.

- Atunci, ne intalnim la statia de metrou in... cat timp iti ia sa te pregatesti?

- O ora.

- Bine. Ne vedem!


Trebuie sa am grija sa nu se repete intamplarea cu Yoshizune. Imi fac un dus rapid, chilotii si sutienul mov cu My Little Pony. Acum, ca sa nu o dau in bara cu hainele, sa aleg ceva maaaai normal. Cel putin, o sa incerc. Am scos haine pe pat si le-am asezat ca sa-mi dau seama cum ar arata impreuna. Nu. Nu. Nuuu. Alta bluza ar merge. Asta! Am tras pe mine ciorapii, fusta si tricoul repede, m-am incaltat si am ales un lant si o bratara la intamplare. Mi-am indreptat parul, ochelarii de vedere, portofelul, telefonul, cheile si geaca.

Nobu era deja acolo si parea... emotionat? Tragea din tigara foarte mult si foarte des si se uita in jur ca si cum ar fi pierdut. Sper sa nu fie vreun nebun.

- Nobu-san! i-am pus mana pe umar si, spre surprinderea mea, s-a intors si avea un zambet placut.

- Rei-san! Imi place cum te-ai imbracat.

- Doar Rei. Si, care e destinatia?

- O petrecere.

- O petrecere? Parca mergeam sa bem ceva.

- Da. E petrecerea unui amic si o sa fie bautura si acolo.

Budha, sa nu fie un psihopat! Te implor! Nu vreau sa mor! Nici bine nu am terminat gandul ca o inceput sa tune si sa fulgere.

- Wohoo!! O sa ploua!

- Rei iti plac furtunile?

- Se poate spune si asa.


Am mers pe jos zece minute si am ajuns in fata unui club numit 'Club Atom'.

- Si zici ca prietenul ala al tau o inchiriat clubul?

- Ce? Nuuu. Nu-i el asa bogat. O invitat cativa prieteni si el plateste pentru bautura.

- Aha.

Intram si m-a izbit mirosul ala de club minus cel de transpiratie. Ma ia de mana, ne ducem la bar si comanda patru pahare de whisky fara gheata. Dupa ce le dam pe gat, mergem sa dansam. Cred ca genul asta de muzica se cheama 'psychedelic trance'. Trecea timpul si alcoolul isi facea efectul. Ma simteam din ce in ce mai bine. Dansam, transpiram, ii mai analizam pe aia de langa mine. Nobu ma intoarce cu fata la el si ma intreaba daca vreau MDMA. Intr-o secunda mi-au trecut prin cap toate fazele din 'Skins' si ma gadeam la ce era mai rau.

- Nu trebuie sa platesti. Haide.

Ma trage spre buda baietilor si cand m-am uitat la fete, era plina. Intram intr-un separeu, scoate un pliculet, pune pe capacul veceului si face patru liniute; trage doua, se ridica, isi trage nasul si imi face semn. Mno, ce-o fi o fi. Le trag repede si-mi simt parul de pe brate si ceafa ridicandu-se.

- E prima oara?

- Cu MDMA, da. E atat de... ah, ma ustura nasu'! Si mi-e sete. Hai la bar.

Mai bem doua pahare de whisky si unul de votca si ne intoarcem la dans. Vibratiile muzicii imi rasunau in piept. Basul il simteam in fiecare celula. Respiram si ameteam. Radeam si dansam cu cine apucam. Mainile care m-au apucat de mijloc erau mai mari si mai violente. Cand ma intorc, vad un tip diferit care, in ciuda mainilor, era dragut.

Ma asez pe un scaun de la bar pentru ca obosisem; totusi, picioarele imi tresareau.

- Vrei ceva de bauuuut?!

- HA?

- VREI CEVA DE BAUT?

- DA! O VOTCA TE ROG!

- Hayato, incantat.

- Ooooo, serios? Uhm... Ritsu. Stai, nu. Uuuuh, mama? Zi-mi Ruka deocamdata.

Nu-l las pe Hayato sa-si termine bautura ca-l iau la dans. Facem asta timp de o ora jumatate si efectul MDMA-ului nu se duce.

- HAYATO! WA! MI-E FOAME! MA-C SA CAUT CEVA DE MANCARE!!

- VIN CU TINE!

- ATUNCI FACI CINSTE!

- BINE.


- Aaaaaeeeeerrrr curaaaaaat!! Haaaa!
- Ce-ai zis?

- Nimic. E vreun magazin non-stop pe aici?

- Nu stiu. Hai sa mergem ca om gasi noi ceva.


Cum am ajuns noi in fata unui bloc? Parca trebuia sa cautam mancare, nu? Da? Ce? Uuu, e inaaahahaalt!

- Ah, am ajuns la blocul meu.

- Ca sa vezi intamplare.

- Nu nu! Adica--

- Vrei sa ne futem?

- Ce? Pai--

- Ai mancare?

- Am ceva parca...

- Sa mergem.

Mic, ingust, semi-gol.

- Si ce ai?

- Gyoza**?

- Poti sa le incalzesti?


O masinaaa, asta e o bicicleta! Hahaaaa!! Am deschis ochii si eram pe o banca intr-un parc mare si gol.


-------------------------------------------------------------------------------------------------
*sempai = o persoana care lucreaza de mai mult timp in acelasi loc si care iti este, intr-un fel urat spus, superioara; are mai multa experienta in acel domeniu.
**gyoza = asta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu