Primul oras. Capitolul 3.

Onuti s-a facut comoda pe mini-canapea, si-a scos laptopul din geanta si a inceput sa butoneze.

- Onuti, eu ma duc la dus! Ai grija sa nu dai foc la apartament!!

- Ce mai apartament ai si tu!

- Stii ce, daca nu-ti convine, du-te la un hotel de cacat unde colcaie gandacii si soarecii mananca din pereti!

- Adica vrei sa spui ca nu mi-as permite un apartameeeeeent?!

M-am uitat la ea cu subinteles.

- Iti permiti un apartament?

- ... Du-te la dus.

- Asa spuneam si eu!

Am imbratsat-o si m-am dus la dulap sa-mi iau un prosop si haine de schimb. Faptul ca nu aveam destui bani ma seca la culme! Apartamentul meu era format din: o buda minuscula, o camera si o bucatarie. Nu avea decat o masuta, o canapea care am gasit-o la reduceri, un dulap siii cam atat.

- Laurichi, tu cum te prezinti prietenilor tai japonezi?

Imi stergeam parul cu un prosop; am decis sa nu-l mai torturez cu uscatorul. Oana Isabelle Bejinaru statea tot pe canapea cu laptopul in fata. Si credeam ca Georgiana e aia obsedata de net!

- Pe mine cum ma cheama?

-Uuuuh, Andrei Laura?

- Asa. Incearca sa pronunti asta pe japoneza. m-am dus in bucatarie si am scos un pachet de Pocky cu capsuni.

- Se poate pronunta in japoneza?

- Si eu nu am inteles nici pana astazi de ce tie iti place Japonia daca nu le ai. Nici macar n-ai auzit de Sailor Moon!!

- Taci din gura si zi-mi cum te prezinti!

- Ando Rei.

- Ando... Rei... Asa se pronunta Andrei?!

- Nu, asa se pronunta 'Satana o sa vina la noapte si o sa te tarasca in Iad si o sa te puna sa faci sex cu Saddam'. TU CE CREZI?!

- DA' NU TRE' SA URLI LA MINE ANIMALO!!!!

- Vorbea cimpanzeul...

- Si ce prieteni japonezi ai? Baieti, cevaaaa? Vreau si eu sa-i cunoooooosc!

M-am oprit din mancat Pocky si m-am uitat la ea peste rama ochelarilor.

- Prieteni zici?

- Niaha!

- N-am...

- Cum adica n-ai?! Ce naiba ai facut in astea...

- Patru luni...

- Patru luni de cand esti in Japonia?! Te-ai dat cu barca?!

- Mi-am cautat de lucru, mi-am cumparat un apartament si... siiiii...

- EXACT!

- Si acuma de ce tre' sa-mi faci tu inima reaaaaaaa?

- Eu iti fac inima rea?!

- Daaaaa! Ma duc in coltul meu emo si plang. PA!

- Nuuuu!!! R... Rei? Imi pare rau! Lasa, nu conteaza daca nu ai prieteni japonezi! Ma ai pe mine si, acusi, o s-o ai si pe Georgi! Daaaa? Ma ierti?

Chiar daca ce a spus a fost cam incoerent, am iertat-o.

- Si ce vrei sa facem acum, draga... nu i-am raspuns timp de zece minute.

- Heeeeeei... Laurichi? Alooooo?

- ...

- ALOOOOOOOOOOOOO?!?!?!?!?!

- Numele tau va fi RINA!

- Ce?! Ce naiba iti veni?

- Pai, trebuia sa-ti gasesc un nume japonez de starleta porno nu?

- Da dar... e cam dubios... Nu poti transforma numele meu ca a tau?

- Oana Izabera... Bejinaru nici nu cred ca poate fi pronuntat. Poti alege Iza sau Bera.

- Nu te superi daca aleg Iza nuuuuu? Hai nu te suparaaaaaaa!!

- De ce m-as supara?

Am simtit un fior rece pe la spate; adevarul era ca inca eram in chiloti si sutien.

- Pai ai stat atat de mult sa te gandesti si acum te-am dezumflat eu...

- Stai calma Iza-chan! Hmmm, suna bine!

- Ma bucur ca nu te-ai suparat Rei-chan!

Am inceput sa radem histeric.

- Hei, hai sa ne spunem pe numele astea. Ce zici, Rei-chan?

- Mie-mi convine Iza-chan. Cred ca ma duc sa ma imbrac.

- In pijamale?

- Da' in ce ai vrea sa ma imbrac?

- Draga Rei, e abia ora noua! Nu fii gaina!

- Vrei sa mergem prin cluburi nebuno? Rrrrr!

- Bine, hai prin cluburi. Stii vreun club mai 'normal'?

- Sincer, nu. Da' las' ca ne descurcam noi. Ai vreo rochie ceva cu care sa te imbraci? Sau, ceva inafara de blugi si tricouri largi.

- Aici m-ai prins... Nu prea am...

- Ai noroc ca suntem cam aceeasi marime. Da' nu-ti dau o rochie ca sigur o sa te stranga la piept.

- Bineee.

- Am o idee!

- Sa vedem...

- Iubita mea Iza, ce-ai spune ca eu sa-ti aleg hainele si tu sa mi le alegi pe-ale mele?

- Hai sa facem asta un pic mai interesant. Daca una din noi agata pe cineva cu hainele alese de cealalta, eu tre' sa te platesc pe tine si invers. Ce spuuuuuui?

- Lasa banii. Gasim noi o pedeapsa mai interesanta pe moment.

Dupa zece minute, i-am gasit imbracamintea perfecta! Un maiou alb, simplu, blugi albastri care o sa-i suflece putin, hanorac negru cu niste desene si paiete, o esarfa crem cu semnul pacii si o pereche de tenesi albi. Cand am vazut-o imbracata, mai sa salivez.

- Coaie, arati biiiiine!

- Lasa ca si tu o sa arati bine in ce-am ales eu.

Tricou alb cu animale din savana si cu alte dungi colorate, hanorac largut de-un mov spalacit, o fusta de blugi scurta care avea niste snururi in fata si o pereche de adidasi portocalii neon.

- Oooo, modesta de mine arata bineeeee! Mai raman baietii.